În ritmul vieții din zilele noastre, este aproape imposibil să nu ne confruntăm cu o situație generatoare de stres. Există anumite mecanisme prin care această stare ne acaparează fizic și psihic.
Fiecare dintre noi a trecut cel puțin o dată în viață printr-o situație stresantă. Potrivit endocrinologului Hans Selye, care a introdus în limbajul medical conceptul de stres, această stare este un răspuns normal de adaptare a organismului la diverse forme de agresiune (anatomo-fiziologice sau psihologice). Selye, care a numit reacțiile la stres ca sindrom general de adaptare, vorbește despre 3 faze.
Faza de alarmă sau de șoc– apare ca răspuns la factorul stresant și poate dura de la câteva minute până la câteva ore. În această etapă se eliberează adrenalină și noradrenalină, care cresc presiunea sangvină și accelerează frecvența respiratorie și ritmul cardiac.
Faza de rezistență. Dacă reacția de alarmă persistă, corpul se adaptează prin mobilizarea resurselor cu care va lupta împotriva agentului de stres. Cortizolul, numit și hormonul stresului, este cel care eficientizează modul în care corpul își folosește resursele energetice. Din punct de vedere medical, este posibilă apariția tulburărilor de ritm cardiac sau a accidentelor vasculare cerebrale.
Faza de epuizare apare după o expunere prelungită la stres. Corpul obosește, iar pe lângă efectele de ordin fizic, apar și cele psihologice (furia, depresia).
Poate fi acut sau cronic
Situații precum moartea unui apropiat, un accident sau o pierdere mare de bani pot antrena stresul acut. Este vorba despre un eveniment tensionant temporar, care se remite în câteva ore sau zile. În cazul stresului cronic, starea încordată se menține pe perioade lungi, fiind asociată, de regulă, cu stilul modern de viață. Un serviciu nesatisfăcător, un salariu mic, presiunile financiare (de pildă, plata ratei sau a alocației), responsabilitatea pe care o implică îngrijirea unui părinte sau a unui copil bolnav, relația de cuplu conflictuală sau instabilă se numără printre factorii care întrețin stresul cronic.
Cum se manifestă
| Simptome fizice | Simptome emoționale sau mentale | Simptome comportamentale |
| √ tensiune musculară sau rigiditate
√ tulburări digestive √ dureri de cap √ lipsa somnului și a poftei de mâncare ori, dimpotrivă, foame continuă √ oboseală accentuată √ amețeală √ greață |
√ agitație
√ nehotărâre √ neliniște √ anxietate √ scăderea libidoului √ melancolie √ dificultăți de concentrare √ scăderea stimei de sine √ stări depresive
|
√ percepția negativă a realității
√ dezorganizare √ absenteism √ tendința de izolare √ greutatea de a relaționa √ consum abuziv de cafea, alcool, ciocolată, droguri
|
REȚINE!
Există și stres pozitiv, care apare, de pildă, în momentele de examen (sprijină concentrarea) sau în diverse accidente (când ne ajută să găsim rapid soluții).
Recomandare de carte
„Cum să trăim mai mult și mai bine“
Dan Cheța (coordonator)
„Noțiunea de stres are adesea o conotație negativă, deoarece oamenii o asociază cu frica sau nervozitatea, stări emotive care ne perturbă de cele mai multe ori în sens negativ activitățile cotidiene. În același timp, însă, o mare bucurie sau un succes răsunător pot, de asemenea, provoca reacții fiziologice similare din partea organismului.
Aceste stări generează cele două tipuri de stres: eustres și distres. Dacă nivelul de tensiune rezultat este adaptat situației respective, acțiunii în cauză, atunci este vorba de eustres, de un stres benefic. Dacă, dimpotrivă, starea de tensiune rezultată este disproporționată, neadaptată, atunci vorbim de distres, când vor exista consecințe negative fiziologice și psihologice la nivel individual. Stresul negativ apare când abilitatea noastră de a face față cerințelor vieții se dărâmă (dispare).
Știai că…
…cortizolul, hormonul stresului, ne ajută să înfruntăm pericolele, prin eliberarea combustibililor necesari în momente tensionante.
Sursa: www.clicksanatate.ro
