Primim deseori sfatul „Gândeşte pozitiv!“, pentru a ne putea atinge obiectivele sau pentru a depăşi o etapă mai dificilă. Nu e simplu să gândim mereu pozitiv, iar pentru asta este nevoie de exerciţiu.
Psihologia pozitivă s-a dezvoltat în a doua jumătate a secolului al XX-lea, având-i ca principali reprezentanţi şi promotori pe psihologii Martin E.P. Seligman şi Mihaly Csikszentmihalyi. Acest concept se concentrează pe punctele forte şi virtuţile care ne ajută să fim fericiţi şi să avem succes. Accentul cade pe aspectele personale bune, accentuarea emoţiilor pozitive şi încercarea de a ne face viaţa mai împlinită.
Exemplu concret
Pentru a ne demonstra cum funcţionează gândirea pozitivă, psiohologul Camelia Stăvărache ne propune următorul exerciţiu:
Dacă Ion (25 ani) o invită pe Maria (17 ani), iubita lui, la o nuntă şi aceasta îl refuză, în funcţie de modul în care Ion va interpreta refuzul ei, acesta va simţi emoţii diferite: dacă se gândeşte că fata nu-l mai iubeşte, atunci se va simţi trist. Dacă se gândeşte că „şi-a găsit pe altul” se va simţi furios. Dacă se gândeşte că Maria „face fiţe ca să fie rugată”, se va simţi iritat. Dacă se gândeşte că tatăl este cel care i-a interzis Mariei să-l însoţească la nuntă, Ion se va simţi nemulţumit, iar dacă se gândeşte că fata nu are bani pentru hainele de nuntă, atunci va accepta refuzul, fără să se supere.
„Iată deci, importanţa gândirii pozitive: îţi generează emoţii plăcute sau doar cu o intensitate negativă scăzută. În exemplul de mai sus, variantele 1, 2 şi 3 sunt mostre de gândire negativă, iar 4 şi 5, de gândire pozitivă. Ca să nu gândeşti negativ, este bine să-ţi verifici ipotezele sau hărţile mentale şi să porneşti de la prezumţia de pozitivitate. Cele mai multe situaţii sau comportamente nu au în spate o intenţie ostilă şi nici un efect catastrofic“, afirmă psihologul.
Aşa stopăm gândurile negative!
Primul lucru pe care ar trebui să-l facem, potrivit psihologului, este să învăţăm să avem un somn sănătos. „Gândurile negative sunt exacerbate de oboseala fizică şi somnul prost“, spune Stăvărache, indicând al doilea lucru pe care ar trebui să-l facem: „ţine un jurnal al gândurilor negative. De fiecare dată când te simţi rău, notează gândurile care ţi-au trecut prin minte în aceam situaţie. Nu uita că nu situaţia ne perturbă, ci modul în care o interpretăm. Foloseşte mai multe întrebări ca să conteşti veridicitatea gândurilor negative (<<aş paria un milion de dolari că este aşa?>>, <<pot citi viitorul?>>, <<există şi alte explicaţii?>>)“.
Priveşte situaţia de sus şi învaţă să asculţi
Imaginează-ţi că priveşti şi evaluezi întreaga situaţie de la înălţime, din afară, şi încearcă să răspunzi la anumite întrebări: cum ţi se pare situaţia văzută din exterior, ce vei gândi despre această întâmplare peste 5 ani? „Respiră lent, învaţă să asculţi, caută tăcerea dintre cuvinte. Sistemul limbic (o zonă din creier care controlează frica sau furia) se activează în situaţii de pericol sau când gândurile negative sunt puternice. Odată declanşat, sistemul limbic poate fi controlat prin practicarea unei tehnici de relaxare sau a unei respiraţii liniştitoare“, susţine Stăvărache.
Fii atent la frumuseţea din detalii
Psihologul ne sugerează, pentru a ne ajuta să gândim pozitiv, să ţinem un creion între dinţi 1-2 minute. Astfel, creierul va fi păcălit, crezând că zâmbeşti şi va genera o emoţie plăcută. „Păstrează în minte imaginea corpului tău ca şi cum acesta ar fi o orchestră ce vibrează în ritmul gândurilor tale. Spune-ţi asta: astăzi sunt atent la mesajele corpului meu: mi-e foame, mi-e sete, mi-e somn, simt o durere/amorţeală/răcoare/căldură etc. Şi realizez cât de important este să-mi ascult corpul“, continuă psihologul.
Fii atent la frumuseţea din jurul tău, la fumuseţea care se găseşte în detalii: un fulg de nea, un animal, o floare, o privire luminoasă, un sunet armonios, un gest, un cuvânt, o inflexiune în glas. „Oferă celor cu care te întâlneşti un mic dar de suflet: o privire, un zâmbet, un compliment, o apreciere. Şi dacă tot nu te-am convins să gândeşti pozitiv, recomand sfatul lui Nicholas Chamfort: <<înghite o broască dimineaţa şi nu vei întâlni nimic mai dezgustător în tot restul zilei>>”, conchide Camelia Stăvărache.
Sfatul specialistului
Camelia Stăvărache, psiholog principal, coordonatorul clinicii „Psihosucces“ – Bucureşti, www.clinicapsihoterapie.ro, telefon 0726 257 981
Te invit să mănânci un măr şi îţi promit că atunci când vei ajunge la cotor vei avea 2 beneficii: ai mâncat echivalentul unui pahar cu apă şi ai consumat 4 vitamine extrem de importante pentru organism: A, B1, B12 şi C. Gândirea pozitivă înseamnă să vezi mărul aşa cum este el în realitate: conţine 4 vitamine, are un gust bun, dar nu cel mai bun din lume şi este echivalentul unui pahar de apă.
În schimb, gândirea negativă ar însemna să exagerezi defectele mărului: este cel mai lipsit de gust fruct din lume şi fără nicio valoare nutriţională. Oamenii folosesc exagerările, atunci când gândesc negativ, descriu o situaţie ca fiind îngrozitoare, când aceasta este doar neplăcută, generalizează un comportament în loc să trateze fiecare acţiune punctual. Uneori se gândesc că vor rămâne singuri toată viaţa sau vor eşua în proiectul X. Un om deştept spunea că dacă nu-ţi place un lucru, schimbă-l, iar dacă nu poţi să-l schimbi, schimbă felul în care gândeşti despre el.
Sursa: www.clicksanatate.ro
