Hemoglobina este o proteină care se găseşte în celulele roşii şi care ajută la transportul oxigenului şi substanţelor nutritive în organe şi ţesuturi. Totodată, hemoglobina are rolul de a transporta dioxidul de carbon de la nivel celular la plămâni, unde este eliminat în aerul atmosferic.
Hemoglobina scăzută înseamnă că ai puţine globule roşii, afecţiune numită anemie.
Anemia poate avea la bază deficienţe vitaminice, hemoragii şi diverse boli cronice, de aceea trebuie să faci analiza de hemoglobină dacă prezinţi următoarele simptome pe o perioadă lungă:
- Slăbiciune
- Oboseală
- Ameţeală
- Respiraţie greoaie şi scurtă
- Dureri de oase
- Dureri în piept
Însă analiza hemoglobinei este recomandată şi pentru a monitoriza evoluţia anumitor boli sau pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de anemie sau policitemia vera – o boală rară a celulelor roşii din măduva osoasă.
În ce constă analiza hemoglobinei
Nivelul hemoglobinei este determinat prin testarea sângelui, care se recoltează din deget sau din vena din mâna nedominantă, fără o pregătire specială a pacientului, care poate mânca şi bea înainte. Dacă medicul solicită analize mai complexe ale sângelui, este recomandat să nu mănânci şi să nu bei nimic cu 8 ore înainte de recoltare. În cazul copiilor, mostra de sânge se recoltează capilar din deget sau călcâi.
Valorile normale ale hemoglobinei
- 15-20 g/dL la nou-născuţi (până la o lună)
- 11-15 gr/dL la bebeluşii mai mari de o lună
- 11-13 g/dL la copii
- 14-18 gr/dL la bărbaţi până în 60 de ani şi 12.4-14.9gr/dL la cei peste 60 de ani
- 12-16 gr/dL la femei până în 60 de ani şi 11.7-13.8 gr/dL la cele peste 60 de ani
În cazul femeilor însărcinate, este important ca hemoglobina să se menţină în limitele menţionate mai sus, deoarece există riscul de naştere prematură, avort sau greutate scăzută a bebeluşului la naştere.
Ce boli poate semnala nivelul redus al hemoglobinei
Dacă analizele relevă valori mai mici decât cele normale, înseamnă că eşti anemic. Iar anemia poate fi de mai multe tipuri şi poate avea mai multe cauze, printre care:
- Carenţă de fier
- Lipsă de vitamina B12
- Deficienţă de acid folic
- Hemoragii
- Diverse tipuri de cancer care afectează măduva osoasă, precum leucemia
- Afecţiuni renale
- Boli ale ficatului
- Hipotiroidism
- Talasemie – o boală genetică ce cauzează distrugerea celulelor roşii sau anemia cu celule in seceră
- Chimioterapia
Hemoglobina crescută are, la rândul ei, mai multe cauze:
- Policitemia vera – o afecţiune în care măduva osoasă produce prea multe glubule roşii
- Boli ale plămânilor
- Deshidratare
- Fumatul excesiv
- Traiul la altitudini ridicate
- Arsuri
- Vărsături repetate
- Exerciţii fizice epuizante
Metode care ajută la creşterea nivelului hemoglobinei
Deşi există soluţii prin care poţi creşte nivelul hemoglobinei, este indicat ca mai întâi să descoperi cauza care a dus la această problemă. Cel mai în măsură să facă asta este, desigur, medicul, care îţi poate recomanda ulterior un tratament adecvat.
În funcţie de cauza descoperită, metodele de creştere a hemoglobinei ar putea consta în:
- Transfuzii de sânge (în special de masă trombocitară)
- Terapie cu eritropietină, un hormon care stimulează formarea de celule roşii
- Suplimente cu fier
- Consum de alimente bogate în fier (ouă, spanac, anghinare, fasole, carne macră, fructe de mare), vitamina B6, B12, C şi acid folic – peşte, legume, nuci, cereale, linte, citrice.
Reţineţi că suplimentele de orice fel trebuie luate doar la recomandarea medicului!
Sursa: www.csid.ro
