Lintea câştigă din nou teren în bucătăria europeană, ca urmare a interesului crescând acordat de consumatori alimentaţiei sănătoase.
Iată doar câteva dintre motivele pentru care lintea nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră: este una dintre leguminoasele cele mai uşor de digerat, în amestec cu orez şi legume alcătuieşte un meniu vegetarian bogat în proteine şi sărac în grăsimi şi are un conţinut excepţional de fibre alimentare.
Lintea se bucura de mare succes la curtea faraonilor egipteni, după cum indică frescele din epoca domniei lui Ramses al II-lea. Nici asirienii nu erau străini de cultivarea lintei. Se pare că lintea era cultivată chiar în vestitele grădini suspendate ale Babilonului, în secolul al VIII-lea î.H. Treptat, culturile de linte s-au răspândit în Grecia antică, însă aici lintea era văzută ca alimentul săracilor. De altfel, despre noii îmbogăţiţi ai vremii se spunea, ironic, că lintea nu mai era pe gustul lor… De-a lungul timpului, lintea a devenit un aliment de bază.
Beneficiile oferite de linte
Lintea este o sursă importantă de antioxidanţi, compuşii care apără celulele organismului de acţiunea nocivă a radicalilor liberi, răspunzători de apariţia afecţiunilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer şi a altor boli asociate îmbătrânirii.
La fel ca toate leguminoasele, lintea este bogată atât în fibre solubile, cât mai ales în fibre insolubile. Fibrele solubile pot contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, prin acţiunea de normalizare a nivelului de colesterol din sânge. Tot fibrele solubile pot ajuta la un control mai bun al diabetului de tip 2, prin încetinirea asimilării glucozei din alimente. La rândul lor, fibrele insolubile sunt eficiente în combaterea constipaţiei, prin uşurarea tranzitului intestinal.
Alături de minerale, lintea se mai remarcă şi prin conţinutul important de vitamine, în special de vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9). Dintre acestea, vitamina B9, cunoscută şi sub numele de acid folic, joacă un rol major în producerea materialului genetic de tip ADN şi ARN, în buna funcţionare a sistemului nervos şi a sistemului imunitar. Acidul folic este indispensabil femeilor însărcinate, pentru că ajută la dezvoltarea sănătoasă a fătului.
Verde, roşie, brună, blondă, mare, medie sau mică, lintea se găseşte în diverse sortimente. Avantajul lintei faţă de majoritatea leguminoaselor este că, fiind mai mică, necesită un timp mai redus de pregătire (între 20 şi 30 de minute).
Cum se prepară lintea
Înainte de a se pune la fiert, lintea trebuie aleasă cu atenţie şi spălată. Se poate lăsa la înmuiat peste noapte, într-o cantitate de apă de 3 ori mai mare decât cea de linte. Boabele care plutesc se îndepărtează.
Pentru a elimina efectul de flatulenţă pe care l-ar putea produce, se lasă la înmuiat timp de 8 ore, după care apa se aruncă, iar lintea se spală bine înainte de a fi pusă la fiert în apă curată.
Consumată în salată, în amestec cu legume bogate în vitamina C, precum roşii, ardei sau broccoli, lintea îşi sporeşte proprietăţile nutritive, iar fierul pe care îl conţine este absorbit mult mai uşor.
Extrem de uşor de pregătit este şi supa de linte: lintea se fierbe, împreună cu legumele preferate, ca pentru orice supă, iar spre final, pentru un plus de gust, se poate adăuga puţin chimen sau coriandru.
Sursa: www.csid.ro