În general, știm ce să mâncăm, cum să slăbim sau cum să ne păstrăm condiția fizică, dar habar nu avem cum ne funcționează învățarea și memoria. Folosim strategii și tehnici de învățare instinctiv, care nu sunt cele mai eficiente. Uite ce trebuie să aplici. 84% dintre studenți folosesc ca tehnici de învățare citirea repetată a materialului și sublinierea pasajelor mai importante, însă aceste tehnici, s-a dovedit, nu prea cresc performanța.
Recitirea este relativ eficientă dacă se face doar de două ori, iar dacă se insistă pe material mai mult de două ori, chiar poate afecta negativ învățarea.
Iar sublinierea atrage atenția asupra unor informatii specifice, dar împiedică realizarea de conexiuni între ele. Și atunci, care strategii ar fi mai bune? Din studii, rezultă că două ar fi cele mai recomandate: autotestarea și învățarea spațiată.
Cum funcționează cele două? În ce privește autotestarea, sunt mai multe variante. Una este cât se poate de contraintuitivă: în loc să învățăm și apoi să dăm un test de cunoștințe (așa cum se procedează, de fapt, la școală), ar fi indicat să dăm mai întâi testul, să vedem unde am greșit, și apoi sa citim materialul. Studiile arată că în felul acesta crește cu 40% reținerea informațiilor pe care le-am greșit la test.
A doua variantă a fost recent descoperită de cercetătorii de la California Institute for Technology. Ei recomandă să căutăm singuri relații logice sau cauzale între informații iar apoi să primim răspunsul corect.
Doar că trebuie să existe un interval de timp variabil între soluția noastră și aflarea celei corecte. Acest interval (care poate varia la nivel de zeci de secunde) are rolul de a ne manipula atenția și a întreține incertitudinea.
Astfel, se stimulează învățarea instantanee. În ce privește a doua tehnică, cea a spațierii învățării (sau a repetării la intervale mari de timp), iată cum funcționează ea. Știm cu toții că studenții obișnuiesc să învețe în ultimul moment.
Însă studiile au demonstrat că repetarea materialului la interval de 30 de zile facilitează învățarea mult mai bine decât repetarea lui la o zi distanță.
Pentru a reține ceva timp de o săptămână, episoadele de învățare trebuie să fie la o distanță de 12 până la 24 de ore unul de altul; pentru a reține ceva timp de 5 ani, materialul trebuie repetat la distanță de 6 până la 12 luni de la prima învățare.
Aceste intervale lungi sunt ideale pentru învățarea de concepte fundamentale, care stau la baza altor cunoștințe. Aceste tehnici s-au dovedit cele mai practice. Pe lângă ele, mai există unele cu utilitate moderată.
Astfel, autoexplicarea presupune să generezi explicații despre informațiile învățate și să te întrebi ce ai învățat nou din paragraful cu pricina sau de ce este adevărat cutare lucru menționat în text.
Această tehnică facilitează realizarea de conexiuni între informațiile noi și cele vechi, ajută la rezolvarea de probleme de matematică, probleme de logică precum și la reținerea de informații din texte narative.
În fine, mai putem menționa și învățarea alternantă. Astfel, în loc să te concentrezi pe un singur material sau problemă până la capăt, ar fi mai bine să alternezi materialele sau problemele.
Această tehnică facilitează rezolvarea problemelor de algebră, precum și învățarea modului cum se pune un diagnostic corect de către studenții de la Medicină.
Însă se recomandă celor care au deja un nivel de pregătire într-un domeniu. Precum vedeți, instinctul nu ne ajută când e vorba de învățare. Trebuie să învățăm cum să învățăm.
Sursa: http://www.psychologies.ro
