Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea) este o afecţiune cu care majoritatea persoanelor vârstnice se confruntă, dar v-aţi întrebat vreodată care sunt cauzele ce pot duce la această problemă?
Desigur, mulţi veţi da vina pe valorile crescute ale colesterolului, care înfundă arterele şi cresc astfel presiunea sângelui, dar aceasta nu este singura cauză a hipertensiunii.
Hipertensiunea mai este numită şi „ucigaşul tăcut”, pentru că simptomele apar foarte târziu, când afecţiunile asociate, precum bolile de inimă sau cele renale, încep să se manifeste.
Se estimează că una din cinci persoane cu hipertensiune nu ştie că are această problemă. În timp, netratată, hipertensiunea poate distruge vasele de sânge, inima, plămânii, creierul şi rinichii. Aşadar, e bine să ştim care sunt cauzele ce pot duce la creşterea tensiunii şi să încercăm, pe cât posibil, să le evităm.
Tensiunea mai mare de 14 cu 9 (140/90) poate fi un semn de hipertensiune, dar pentru stabilirea cu certitudine a acestui diagnostic, medicul îţi va măsura tensiunea în diferite zile.
La valori de peste 180/110, există riscul unei crize hipertensive, caz în care este indicată odihna pentru câteva minute şi repetarea testului de tensiune. Dacă aceasta se menţine sau valorile cresc, apelează la numărul unic de urgenţă 112.
O criză hipertensivă poate duce la atac cerebral, infarct, insuficienţă renală sau lipsa conştienţei. Simptomele tensiunii crescute includ: dureri severe de cap, anxietate, sângerări nazale şi respiraţie îngreunată.
Categorii de persoane mai expuse riscului de hipertensiune sunt: vârstnicii, cele care au în familie cazuri de hipertensiune sau diabet, gravidele şi afro-americanii.
Consumul excesiv de sare – este indicat să consumi cel mult 1.500 miligrame de sare zilnic.
Stresul – deşi nu s-a descoperit o legătură directă între stres şi creşterea tensiunii, este posibil ca de vină să fie obiceiurile nesănătoase ce apar ca urmare a situaţiilor tensionate, precum aliementaţia nesănătoasă, la ore nepotrivite, consumul de alcool sau fumatul.
Sedentarismul şi excesul ponderal – kilogramele în plus pun o presiune enormă pe vasele de sânge care alimentează inima, ceea ce poate duce la creşterea tensiunii arteriale. Este recomandat să urmezi o dietă cu mai puţine calorii pentru a slăbi şi să renunţi la consumul de alimente grase sau cu conţinut crescut de zahăr. În schimb, consumă mai multe fruce, legume, proteine şi fibre.
Consumul excesiv de alcool – pentru a reduce riscul de hipertensiune, ar trebui să bei cel mult 2 pahare cu bere dacă eşti bărbat şi doar un pahar dacă eşti femeie.
Cafeaua – are un efect temporar de creştere a tensiunii arteriale. Cu toate acestea, cafeaua nu este considerată un factor de risc în apariţia hipertensiunii. Limitează-te la 2 ceşti de cafea pe zi şi nu vei avea probleme!
Anumite medicamente – cele pentru ameliorarea siptomelor răcelii sau gripei pot cauza o uşoară creştere a tensiunii arteriale. De asemenea, anticoncpeţionalele, antidepresivele şi analgezicele ar putea duce la valorile mai crescute ale tensiunii. Cere sfatul medicului înainte de a lua astfel de medicamete, mai ales dacă ştii că suferi de tensiune crescută.
Frica de halatul alb – unele persoane resimt o stare de anxietate profundă la vederea medicului, motiv pentru care tensiunea lor o poate lua razna în astfel de momente. Pentru a obţine rezultate concludente, măsoară-ţi tensiunea acasă, în diferite momente ale zilei, notează valorile şi arată-i-le medicului la următoarea consultaţie.
Pentru a ţine sub control valorile tensiunii arteriale, ţine cont de recomandările medicului şi, foarte important, relaxează-te!
Meditaţia, yoga şi respiraţia profundă sunt tehnici de relaxare care vor completa cu succes eforturile tale alimentare în vederea ţinerii în frâu a tensiunii.
Sursa: www.csid.ro
