Fragaria este o planta din familia Rosaceae, cunoscută sub denumirea populară de „căpşună”. Există peste 20 de specii şi hibrizi ale acestei plante, cea mai cunoscută specie fiind căpşunul de gradină (Fragaria x ananassa).
Cu o istorie de peste 2.200 de ani, căpşunii s-au găsit încă din cele mai vechi timpuri atât pe continentul european, cât şi pe cel american. Acestea au fost descoperite în mod oficial în Virginia, de catre primii exploratori, în 1588.
Având efect antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, nutritiv, reminalizant, alcalinizant al sângelui şi de reducere a colesterolului, căpşunul este una dintre plantele cele mai cultivate şi folosite în scop terapeutic.
Istoria căpşunelui
Primii căpşuni de grădină au fost cultivaţi în Franţa, la finalul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, specii sălbatice de căpşuni au fost crescute încă din cele mai vechi timpuri, căpşuna fiind un fruct menţionat în literatura de specialitate din Roma Antica.
Astfel, aceasta era utilizată pentru tratarea melancoliei, leşinului, inflamaţiilor, febrei, infecţiilor, mirosului neplăcut şi a multor altor afecţiuni.
Începând cu 1300, francezii au început sa ia plantele din păduri şi să le crească în grădină cu scop decorativ, Charles al V-lea, regele Franţei între 1364 şi 1380 avea peste 1.200 de căpşuni în grădina regală de la Luvru.
Speciile variază atât în dimensiune, cât şi în culoare, savoare şi etape de cultivare. Cu toate acestea, planta celei mai întâlnite specii, respectiv căpşunul de grădină, are o înălţime de maxim 40 de cm şi creşte atât singură, cât şi în grupuri.
Frunzele au o culoare verde intensă şi sunt alcătuite din 3 lobi zimţaţi şi nervuri proeminente. Florile sunt mici şi albe. Mai mult, acestea sunt singurele fructe care au seminţele poziţionate în afara acestora, pe coaja, motiv pentru care botaniştii nu le consideră ca făcând parte din aceeaşi familie cu afinele sau murele (care au seminţele în interior).
Cultivarea căpşunelor
Căpşunul este plantat de la finalul lui septembrie pâna la finalul lui octombrie, recoltat la mijlocul lunii iunie. Spre deosebire de alte fructe, căpşunele nu continuă să se coacă dupa recoltare.
Plantele sunt perene, ceea ce înseamnă că vor reînflori timp de câţiva ani, chiar daca nu vor produce fructe din primul an.
Ştiaţi că…
În Belgia există un muzeu dedicat căpşunelor, de unde pot fi cumpărate alimente realizate din aceste fructe, de la gem până la bere.
• Madame Tallien, una dintre cele mai emblematice prezenţe de la Curtea lui Napoleon, a rămas cunoscută pentru băile pe care le făcea în suc de căpşune. Aceasta folosea aproximativ 9 kg/ baie.
• În Franţa, căpşunele erau folosite drept afrodisiac. Astfel, o supă de căpşune subţiata cu smântâna, planta limba mielului şi zahăr era servită tinerilor căsătoriţi.
• În anumite părţi ale Bavariei, persoanele din zona rurală practică un ritual anual prin care leaga coşuri mici cu căpşune de coarnele vitelor, drept jertfă pentru elfi. Tradiţia spune că elfilor le plac căpşunele şi o astfel de jertfă va ajuta vitele să facă viţei sănătoşi şi să dea mult lapte
În scop terapeutic sunt folosite atât frunzele, cât şi rizomul şi fructele căpşunului. Planta şi fructele sunt bogate în vitamine (C, B1, B2, E), acid salicilic, elagic şi pantotenic, proteine, săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sodiu, proteine şi zaharuri.
Astfel, căpşunele sunt recomandate pentru tratarea reumatismului, afecţiunilor renale, gutei, constipaţiei, hipertensiunii arterioare, tulburarilor hepato-biliare, eczemelor, insomniilor, acneei, obezităţii şi a multor altor afecţiuni. Citeşte aici mai multe informaţii despre beneficiile căpşunelor pentru sănătate.
Nutriţie şi frumusete
• 8 căpşune de mărime medie asigură 140% din necesarul de vitamina C zilnic recomandat şi 20% din acidul folic recomandat femeilor gravide.
• O cană de căpşune are doar 55 de calorii.
• Căpşunele conţin un nivel foarte crescut de nitraţi, care îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi a oxigenului prin muşchi.
Astfel, acestea pot fi consumate înaintea antrenamentelor pentru o mai bună anduranţă şi pentru o ardere accelerată a caloriilor.
• Amestecate cu mierea, căpşunele pot fi folosite pentru tratarea arsurilor şi a inflamaţiilor.
• Căpşunele sunt extrem de eficiente şi în tratarea tenului gras, cu tendinţă acneica, pori dilataţi şi puncte negre, fiind recomandate măştile realizate din fructele proaspete, eventual amestecate cu zeama de lămâie şi iaurt.
Încearcă aceste reţete delicioase cu căpşune:
Paste integrale cu sos de rosii si capsune – reteta de Anca Lungu
Căpşuni umplute cu cremă de mascarpone! REŢETĂ + VIDEO
Smoothie cu căpşuni, fulgi de ovăz şi lapte de soia
Capsuni cu crema de branza dulce
Prepararea şi depozitarea căpşunelor
• Pot fi consumate proaspete, uscate, murate, în compot, gem sau dulceaţă.
• Pot fi depozitate proaspete în frigider pentru câteva zile, după ce sunt uscate şi curăţate de codiţe.
• Pot fi congelate şi păstrate astfel pentru aproximativ 7 – 9 luni
• Pentru congelare, acestea trebuie spălate şi uscate în prealabil, putând fi îngheţate atât fierte, cât şi în stare naturală.
Sursa: www.csid.ro
