Despre incredere, iubire de sine şi chirurgie estetică

După mult timp în care industria chirurgiei estetice a fost criticată, aceasta a devenit nu o dovadă de slăbiciune, ci o dovadă de curaj. Curajul de a fi cine îţi doreşti, de a te pune mai presus decât părerile celorlalţi şi de a răspunde doar în faţa dorinţelor şi nevoilor tale ca om. Nimeni nu ar trebui să se justifice pentru schimbările pe care le aduce propriului corp, să explice complexele pe care le are din cauza unor imperfecţiuni ori să argumenteze sentimentele nocive pe care le are din cauza acestora.

Chirurgia estetică nu este un trend, aşa cum este deseori etichetată, mai ales când sunt implicate persoane publice, ci un sprijin al încrederii de sine.  Au apărut chiar articole în care acest domeniu a fost asociat cu mişcarea feministă, în urma unor statistici recente realizate de Societatea Americană a Chirurgilor Plasticieni, potrivit cărora mai mulţi oameni ca niciodată apelează la intervenţii estetice.

„Din punctul meu de vedere, feminismul reprezintă conştientizarea puterii pe care o ai, ca femeie. Încrederea şi iubirea de sine reprezintă elemente deosebit de importante, care ar trebui să existe la orice om. Femeia nu mai este de mult sexul slab,  sexul frumos. Nu trebuie să fii feminist/ă pentru a te respecta pe sine şi pentru a fi conştient de capacităţile unei femei,” afirmă dr. Silvia Stănculescu, medic specialist chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă.

Fiecare are propria viziune asupra a ce înseamnă feminitate, frumuseţe, putere şi fiecare îşi ghidează viaţa după propriile concepte, iar presiunea femeii de a demonstra continuu ceva nu ar mai trebui să fie necesară.

Deşi mulţi cercetători vorbesc despre o epocă a sinelui, datorită  imaginii care a ajuns să conteze foarte mult, în spatele ei se află dorinţa şi nevoia unei încrederi de sine. Fiecare îşi doreşte să arate bine în selfie-uri, iar aplicaţiile accesibile pe orice telefon care modifică trăsăturile feţei cu ajutorul recunoaşterii faciale sau chiar cele de editare a pozelor sunt văzute ca încurajări a unei continue schimbări, retuşări a sinelui. Acestea pot fi doar o formă de amuzament ori pot scoate la suprafaţă dorinţa de a face o modificare.

Cât despre generaţiile tinere, ele par mult mai conştiente de imaginea lor, dar totodată mult mai încrezătoare. Din partea părinţilor se văd mult mai multe încurajări privind încrederea de sine, fiind un atu esenţial în dezvoltarea copiilor. Nu mai există o discrepanţă atât de mare, poate până la intrarea pe piaţa muncii, dintre cele două sexe. Fetele ştiu că sunt capabile de la fel de multe lucruri ca baieţii şi acest lucru le formează personalităţi mai puternice, le ajută să-şi găsească mai uşor identitatea şi curajul de a se afirma.

Sursa: www.csid.ro

Adauga un comentariu

*