Prazul, ideal în curele de slăbire şi în infecţiile respiratorii

Prazul face parte din familia cepei şi a usturoiului şi era considerat încă din antichitate un aliment cu proprietăţi afrodisiace. Poate fi consumat atât în stare proaspătă, cât şi în diverse preparate, piureuri, sucuri, salate, plăcinte. Se utilizează atât frunzele, cât şi partea albă a plantei.

Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, explică pentru CSID cum ne poate ajuta prazul atunci când suntem stresaţi sau răciţi sau suferim de diabet.

Recomand consumul de praz, asta pentru că este un aliment cu un conţinut bogat în apă, dar şi în vitamina A, C, E, K , vitamine din grupul B, dar şi minerale, ca fierul, sodiul,  calciul, sulful, potasiul şi magneziul.

Ajută în funcţionarea ficatului şi în problemele cardiovasculare

Frunzele verzi ale prazului sunt bogate în aminoacizi esenţiali şi deţin un rol în creşterea metabolismului hepatic. Pacienţii mei consumă praz deoarece are un conţinut bogat în compuşi sulfuraţi şi flavonoizi, kampferol, cu rol în prevenţia aterosclerozei, cu proprietăţi antihipertensive, fiind o terapie nutriţională adjuvantă tratamentului medicamentos al bolnavilor cardiovasculari.

Totodată, kampferolul menţine nivelul de serotonină şi de dopamină,  importanţi neurotransmiţători cerebrali, care participă la prevenţia stresului şi oferă o stare de bine.

Prazul ajută sistemul imunitar

Consumul de praz, prin bogăţia de substanţe antioxidante pe care le conţine, are rol în prevenţia infecţiilor respiratorii (sezoniere), pentru că stimulează sistemul imunitar. Prazul e şi un bun hipoglicmeinat, fiind indicat în alimentaţia celor care suferă de diabet.

Recomand introducerea prazului în alimentaţie, deoarece posedă proprietăţi laxative, antiartritice, antiseptice şi diuretice, este un bun digestiv şi ideal de consumat în regimurile de slăbire.

În general, este contraidicat în litiaze renale sau biliare din cauza oxalaţilor (acidul oxalic în contact cu calciul poate forma cristale care se depun în rinichi sau vezica biliară).

Sursa: www.csid.ro

 

Adauga un comentariu

*