Am descoperit de curând beneficiile yoga şi aprofundez în fiecare zi efectele pe care le au asanele pentru starea mea de bine. Evident caut dovezi ştiinţifice pentru că încerc să îmi explic cum de funcţionează aceste posturi în echilibrul meu mental. Dr M Storoni, un medic cu doctorat în medicină, explică în articolul The Science Behind Yoga and Stress (www.upliftconnect.com) mecanismele dovedite ştiinţific care demonstrează de ce yoga are atâtea beneficii asupra stării mentale a oamenilor.
Cum influenţează posturile de yoga chimia creierului şi circuitele neuronale?
Sunt două părţi funcţionale ale creierului care joacă un rol important în managementul stresului. Acestea servesc funcţia emoţională şi cea cognitivă. Sunt numite de specialişti creierul “emoţional” (amigdala şi conexiunile ei plus structurile din partea anterioară a creierului incluzând cortexul prefrontal medial) şi creierul “logic”(cortexul prefrontal dorsolateral, alte regiuni din cortexul prefrontal, cortexul cingular şi hippocampus). Creierul emoţional este capabil să iniţieze un răspuns la stres prin sistemul nervos simpatic care ajută la eliberarea de adrenalină şi cortizol în sistemul sanguin. Creierul logic încearcă întotdeauna să oprească acest răspuns la stres şi mai încearcă să limiteze acţiunile creierului emoţional. Cu cât creierul nostru logic este mai puternic, cu atât e mai eficient în a face aceste două acţiuni. Când răspunsul la stres este “oprit”, semnalul sistemului parasimpatic este “pornit”. Acest semnal relaxează corpul, ceea ce înseamnă că un creier logic mai puternic este sinonim cu relaxarea.
Răspunsul creierului la stres şi semnalele de relaxare au un anumit circuit prin corp, iar anumite părţi din acest circuit au anumite “butoane” pe care le putem manipula pentru a activa sau inactiva anumite semnale. Gâtul este un exemplu elocvent unde sunt localizate multe astfel de „butoane”(în special în zona arterei carotide).
Cum antrenezi circuitul stresului
S-a dovedit că yoga antrenează circuitul stresului la două niveluri. Mai întâi, de fiecare dată când suntem într-o postură – fie stând nemişcaţi, fie încercând să ne păstrăm echilibrul – se activează creierul logic. Atunci când ne aplecăm înainte, prin “butoanele” localizate la nivelul gâtului se activează semnalul de “relaxare”. Deci aplecarea în faţă şi concentrarea pentru o asană implică şi activarea creierului logic şi a semnalului de “relaxare”, în acelaşi timp. La fel şi aplecarea spre spate activează semnalul de a răspunde la stres prin “butoanele” de pe gât. Şi contractarea unui muşchi activează un mecansim de relaxare. Aşadar, atunci când ne aplecăm spre spate şi ne contractăm muşchii în timp ce trebuie să rămânem nemişcaţi şi concentraţi pe echilibru, creierul logic primeşte o provocare. Trebuie să contrabalanseze răspunsul stresului (eliberarea de adrenalină şi cortisol în sânge) şi, în acelaşi timp, să menţină corpul nemişcat şi concentrat într-o postură. Această situaţie “antrenează” creierul logic ca şi cum ar fi un muşchi.
Refacerea circuitelor neuronale
O serie de asane reprezintă pentru creierul logic ceea ce înseamnă pentru corp o serie de exerciţii fizice. Creierul logic a avut parte, astfel, de un “antrenament”. Aşa se explică de ce după o şedinţă de yoga simţi acel calm mental, pentru că creierul emoţional este liniştit. Antrenându-ţi astfel creierul logic pe o perioadă mai lungă de timp, poţi reorganiza circuitele neuronale. Se formează, astfel, noile circuite care te pot ajuta să reuşeşti mai uşor să-ţi controlezi gândurile. Vei putea observa că le poţi canaliza în direcţia pe care o doreşti. Aşa s-ar putea explica, cel puţin parţial, de ce yoga are un efect pozitiv asupra depresiei şi anxietăţii. Conexiuni mai puternice în creierul logic presupun o mai puţină inflenţă a creierului emoţional şi un răspun la stres mai puţin important. Acesta este motivul pentru care yoga este atât de eficientă în lupta cu stresul.
Important este să înveţi să faci yoga, să stai în asane, să te poţi concentra, să îţi menţii echilibrul, să respiri corect şi, astfel, vei începe să te echilibrezi emoţional şi să reuşeşti să diminuezi efectele stresului asupra psihicului şi corpului tău.
Sursa: www.csid.ro
