Stilul de viaţă poate deveni în timp prietenul nostru sau cel mai aprig duşman. Spiritul transcende materia, iar organul în care cele două sunt cel mai strâns interconectate este creierul.
,,Mens sana in corpore sana” pare a fi din ce în ce mai greu de atins de omul modern. Prin aportul de vitamine şi minerale, alimentaţia poate constitui un ajutor de nădejde pentru organism, pentru că îi asigură un nivel optim de funcţionare.
Stresul rămâne marele duşman al concentrării. În momentele stresante, ne scade capacitatea de organizare şi de îndeplinire a sarcinilor. Prima măsură pe care o putem lua pentru a creşte randamentul creierului este respectarea unui orar regulat al meselor.
Medicul Florin Ioan Bălănică, specializat în Medicină Personalizată şi Nutriţie, explică pentru CSID de ce anumite alimente ne pot ajuta mult mai bine decât altele să ne comcentrăm, mai ales atunci când avem o zi epuizantă.
Arhicunoscuta formulă, cinci mese pe zi, cina până în ora 20, şi micul dejun obligatoriu, poate face, de multe ori, miracole. În primul rând, ziua trebuie să înceapă cu micul dejun, întrucât aportul nutriţional din prima jumătate a zilei va fi cel ce va susţine energetic o bună parte din efortul nostru fizic şi intelectual.
Mesele ulterioare din cursul zilei au rolul de a menţine nivelul de energie la un nivel constant şi de a ajuta organismul în evitarea acelor variaţii negative, pe care le resimţim ca stări de slăbiciune şi incapacitate de concentrare.
Peştele şi uleiul de peşte
Unul dintre alimentele recomandate pentru buna funcţionare cerebrală este peştele şi uleiul de peşte. Cele mai indicate ar fi somonul, heringul, sardinele sau macroul. Prin conţinutul de acizi graşi esenţiali Omega-3, îmbunătăţesc memoria şi capacitatea de învăţare, diminuă riscul de demenţă şi de accident cerebral şi au totodată rol în reducerea tensiunii şi prevenirea apariţiei depresiei.
Spanacul, afinele şi fructele de pădure
De asemenea, recomand pacienţilor mei consumul de spanac şi alte legume de culoare verde, o bună sursă de acid folic şi vitamina E. prin conţinutul nutriţional, ajută la prevenirea îmbătrânirii creierului şi a deteriorării ADN-ului. Pentru accelerarea metabolismului care încetineşte cu vârsta, trebuie crescut aportul de substanţe antioxidante.
Pe acestea le putem găsi în afinele şi fructele de pădure, pe care le putem consuma la micul dejun sau drept gustări, şi care au efecte sanogene importante, întrucât stimulează circulaţia cerebrală, scad stresul oxidativ şi participă la prevenţia bolilor cognitive, de tip Alzheimer şi demenţă.
Ciocolata neagră, cafeaua şi nucile
Produsele din cacao şi ciocolată neagră, consumate sub diferite forme, au beneficii similare. Le indic pacienţilor gustările sub formă de nuci, migdale, alune, deoarece şi ele sunt importante surse de antioxidanţi, grăsimi esenţiale Omega-3 şi Omega-6, vitamina E şi B6.
În viaţa omului modern, cafeaua este nelipsită din rutina zilnică. Este important de ştiut că aceasta conţine o substanţă care reuşeşte să îmbunătăţească puterea de concentrare, cofeina. Ea îmbunătăţeşte memoria de scurtă durată şi poate stimula părţi ale creierului care au rol în concentrare.
Cofeina ajunge repede în sânge (în aproximativ 30-45 de minute), însă şi efectele ei dispar relativ repede, după trei-patru ore. Recomand consumul moderat de cafea, maxim 2-3 ceşti pe zi, deoarece în caz contrar putem deveni dependenţi de cofeină.
Plantele medicinale
În stări de epuizare psihică, fie la şcoală, fie la serviciu, putem apela în mod echilibrat la plante medicinale (ginseng, rozmarin, ceai verde) pe care le putem consuma sub formă de ceaiuri. Acestea pot îmbunătăţi capacitatea intelectuală şi memoria.
O alimentaţie echilibrată este doar unul dintre pilonii antistres. Ea trebuie însă însoţită şi de o odihnă corespunzătoare (somnul este esenţial )şi de activitatea fizică regulată. Sportul creşte nivelul de vascularizare cerebrală, fiind şi primul remediu antidepresiv.
Totodată, aşa cum antrenamentul fizic duce la creşterea masei musculare, şi creierul este o structură „antrenabilă” – există numeroase exerciţii pentru memorie ce pot uşura reţinerea de informaţii şi învăţatul, iar cea mai bună metodă care lupta împotriva degradării cognitive este munca intelectuală permanentă.
Una dintre cele mai mari provocări ale secolului 21 este capacitatea de a ne găsi echilibrul într-o lume în continuă mişcare Să nu uităm însă că suntem stăpâni pe alegerile noastre. Să rămâneţi concentraţi pe bunăstarea voastră fizică şi emoţională!
Sursa: www.csid.ro
