Unul dintre principalele motive de divorţ este… lipsa de somn, spun specialiştii în terapia de cuplu. Nu de multe ori, vinovatul pentru somnul insuficient al unuia dintre parteneri este sforăitul celuilalt, ceea ce determină distanţarea în cuplu şi, uneori, chiar despărţirea, după spune un studiu realizat de Societatea Britanică de Somnologie.
Având în vedere că marea majoritate a celor care sforăie nu îşi pot controla acest obicei, am vorbit cu medicii specialişti pentru a afla care sunt cauzele, factorii favorizanţi şi efectele sforăitului, precum şi ce se poate face pentru a ne ”vindeca” de sforăit.
Afecţiunile locale care cauzează sforăitul
Sforăitul apare atunci când coloana de aer inspirat prin căile aeriene superioare este perturbată în timpul somnului prin îngustarea căilor aeriene la nivelul nasului, cavităţii bucale sau gâtului. El poate fi însoţit de sindromul de apnee în timpul somnului, când episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de oprire a respiraţiei.
La copii, cauzele cele mai frecvente sunt mărirea în volum a vegetaţiilor adenoide (polipi) şi/sau a amigdalelor.
”La adulţi, îngustarea căilor aeriene superioare poate fi o consecinţă a obstrucţiei nazale (deviaţie de sept, rinită cronică, polipoza nazală, alergii, răceli), a măririi în volum a amigdalelor sau a dezvoltării unor tumori amigdaliene sau laringiene.
Vinovate pentru sforăit mai sunt şi anumite modificări ale scheletului feţei, de pildă tulburarea de dezvoltare a mandibulei, atunci când maxilarul inferior rămâne mai mic, determinând îngustarea căilor aeriene prin ”alunecarea” limbii, atunci când dormim pe spate”, ne explică dr. Adriana Stupăroiu, medic specialist ORL la Polisano.
Specialistul ne atrage atenţia că, pe lângă cauzele de natură locală, există o serie de factori favorizanţi (cauze generale) care determină acest neplăcut obicei nocturn. Printre acestea se numără fumatul, consumul de alcool, consumul de medicamente sedative (relaxează excesiv musculatura), dar şi obezitatea. Mărirea în volum a muşchilor gâtului, mai ales în cazul persoanelor care fac foarte mult sport, dar şi dormitul pe spate sunt alte două cauze pentru care ne putem trezi noaptea … de la propriul sforăit.
Bolile multisistemice, de la insuficienţele cardiace până la diverse anomalii genetice, dar şi unele boli endocrine precum hipotiroidismul cu edemul său generalizat şi creşterea în greutate, pot avea drept efect sforăitul. Tocmai pentru că sforăitul poate ”ascunde” boli grave, medicii ne sfătuiesc să nu neglijăm semnalul pe care corpul nostru ni-l transmite în acest mod şi să ne investigăm starea de sănătate.
Soluţii pentru combaterea sforăitului
Ce putem face pentru a alunga musafirul nocturn nepoftit? În primul rând, medicii recomandă reviziunea stilului de viaţă şi corectarea obiceiurilor care ar putea fi conectate cu sforăitul.
”Scăderea în greutate, renunţarea la alcool şi la fumat, tratamentul corect alergiilor şi al infecţiilor căilor aeriene superioare, schimbarea poziţiei în timpul somnului pot duce la diminuarea sau dispariţia sforăitului, în unele cazuri. De asemenea, folosirea unui dispozitiv oral special poate fi de ajutor. Acesta modifică poziţia limbii şi a palatului moale menţinând liber pasajul aerian.
O altă soluţie ar fi acele aparate care asigură presiune pozitivă continuă a aerului în căile respiratorii, menţinând căile respiratorii deschise prin pomparea unui flux de aer cu presiune mai mare decât în inspiraţia normală”, spune dr. Adriana Stupăroiu.
Această preocupare de a diminua sforăitul prin mijloacele cele mai la îndemâna noastră nu trebuie să înlocuiască, însă, vizita la medicul ORL-ist. Doar o consultaţie amănunţită cu un doctor de specialitate poate determina cauza reală a sforăitului şi tratamentul potrivit, în funcţie de diagnostic.
Pentru terapia invazivă a sforăitului este importantă stabilirea locului unde se produce obstrucţia căilor respiratorii în timpul somnului.
Dacă este vorba despre cauze nazale, atunci se recomandă tratamentul chirurgical al deviaţiei de sept, polipozei nazale sau rinitei cronice. Dacă problema este localizată la nivelul faringelui, se recomandă extirparea amigdalelor şi a vegetaţiilor adenoide (polipi).
La nivelul palatului moale, se poate apela la tratamentul chirurgical clasic – uvulopalatofaringoplastia (recalibrarea căii aeriene prin rezecţii parţiale din valul palatin, luetă şi amigdale) şi remodelarea prin radiofrecvenţă (curenţii de radiofrecvenţă reduc volumul şi elasticitatea palatului moale astfel încât nu mai vibrează în timpul respiraţiei). Un tratament minim invaziv este implantul piliar, adică injectarea în palatul moale a unor substanţe bine tolerate de organism, care îl întăresc şi îl împiedică să vibreze în timpul respiraţiei.
Efectele pe termen lung ale sforăitului
Netratat, sforăitul nu duce doar la lipsa de somn a partenerului. Efectele pe termen lung asupra organismului persoanelor care sforăie pot fi periculoase, atrag atenţia specialiştii. Printre acestea: somnolenţă diurnă, cefalee (durere de cap), diminuarea capacităţii de concentrare, a atenţiei şi a capacităţii de memorare, tulburări de dinamică sexuală.
Din categoria problemelor mai grave cu care s-ar putea confrunta persoanele care sforăie, medicii semnalează risc crescut de hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută), boli de inimă şi infarct miocardic. afecţiuni pulmonare (hipertensiunea pulmonară); creşterea vâscozităţii sângelui ca urmare a hipoxiei cronice (scăderea aportului de oxigen în ţesuturi) şi creşterea riscului de tromboză.
Sursa: www.csid.ro
