Sfântul Apostol Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan

Sfantul Stefan este praznuit de catre Biserica Ortodoxa in fiecare an pe 27 decembrie. Numele Stefan inseamna in greaca veche cununa lui Dumnezeu. 400 de mii de romani isi sarbatoresc in aceasta zi onosmatica.

Conform Noului Testament, Stefan se tragea din Ierusalim si avea origini iudeice. De asemenea, Sfantul Stefan este recunoscut ca fiind primul martir crestin care a fost condamnat de catre autoritatile Iudaice. Iisus Hristos l-a luat sub aripa sa, sa il urmeze pretutindeni si sa ia parte la faptele si minunile sale. Sfantul Stefan a fost numit Arhidiacon, functie care prevedea ca el sa ii conduca pe diaconi.

Dat fiind faptul ca rolul diaconului in biserica de odata era mult mai important decat cel din zilele noastre, Stefan a starnit atentia fariseilor. Acestia erau nemultumiti de faptul ca el incearca sa aduca oamenii de partea sa si sa ii converteasca la crestinism prin predicile despre invataturile lui Hristos. La putin timp dupa ce a devenit diacon, Stefan a fost dus inaintea Sinedriului, sub acuzatia de blasfemie la adresa lui Moise si a lui Dumnezeu. Interogat de catre Caiafa, cel care il judecase si pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Stefan ii acuza pe cei care doreau ca el sa piara.

Gasit vinovat de blasfemie, Sfantul Stefan este condamnat la moarte prin lapidare. Odata ce afla sentinta, sfantul a avut o teofanie si le-a spus iudeilor: „Iata vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu”. A fost scos inafara cetatii si a fost ucis prin lapidare, devenind si primul martir care a fost ucis pentru ca a marturisit in fata tuturor credinta pe care o avea in Iisus. Inainte sa isi dea duhul si sa mearga la ceruri cere iertare pentru cei ce il omoara.

Locul unde era ingropat Sfantul Stefan a fost descoperit in anul 415, iar din anul 560 moastele sale se afla in cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma impreuna cu moastele arhidiaconului roman Laurentius.

Potrivit unei traditii stravechi, de Sfantul Stefan este bine sa aducem in casa icoana Sfantului, ajutandu-i astfel pe crestinii care sufera probleme de sanatate si pe cei care se judeca de foarte mult timp cu persoanele orgolioase.

In unele locuri din Muntenia gospodinele pregatesc asa-numitele Painici ale lui Stefan, facute in forme rotunde, dintr-un aluat foarte asemanator cu cel de cozonac. Se obisnuieste ca aceste painici sa se unga cu miere. De asemenea, painicile amintesc crestinilor de pietrele cu care a fost ucis Sfantul Stefan. Odata ce sunt sfintite de preot la biserica, painicile se impart copiilor sarmani.

Tot in aceasta zi este bine sa daruim icoana Sfantului nostru Stefan sau o candela noua aprinsa pentru sanatatea rudelor bolnave dar si pentru sporul casei. Tot ca un semn al iubirii, pretuirii si respectului pe care i-l purtam Sfantului martir Stefan este bine ca in aceasta zi persoanele certate sa se impace.

Numele este de origine greceasca – Stephanos – si inseamna “coroana”, “ghirlanda”, “cununa” (cu care erau incununati invingatorii). La noi, formele curente au fost si sunt Stefan si Stefan(i)a, diminutivate mai ales Fane, Fanel, Fanica, Fanita, Fana, Fanica, iar uneori – sub influenta straina – Fanny. Destul de des se folosesc si diminutivele Stefanel sau Stefanita, mai rar Stef(i). Mai recent a aparut si forma feminina Stefanela (ce pare sa fi prins mai bine decat vechea Stefanida – numele unei mucenite trecute in calendar).

Adauga un comentariu

*