Milenialii, cutremurul care va lovi piaţa muncii din România: „Mai inteligenţi, mai bine echipaţi şi vor salarii mari. Firmelor le va fi greu să-i ţină acasă“

Universitatea Babeş-Bolyai, prin Institutul STAR UBB, a finalizat, zilele trecute, un studiu pentru o multinaţională având ca temă aşteptările profesioniştilor din IT şi ale generaţiei Millennials, în condiţiile competiţiei acerbe pentru resurse umane din industria tehnologiei.

„NTT Data vrea să se pregătească pentru viitor, pentru că toţi ştim că din 2025 piaţa muncii va fi dominată de generaţiile Millennials şi Z, care vor depăşi generaţiile Baby boomers şi X. Se va schimba practic profilul pieţei muncii”, explică psihologul Daniel David, prorectorul pentru Cercetare, Excelenţă şi Competitivitate  al UBB şi şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie.

Baby boomers este generaţia celor care au peste 55 de ani – copiii născuţi după cel de-al II-lea război mondial, când a avut loc o explozie a natalităţii; generaţia X sunt cei care au între 35 şi 55 de ani;  milenialii au între 18 şi 35 de ani, iar generaţia Z sunt cei sub 18 ani.

Cercetătorul a explicat ce se va întâmpla pe piaţa muncii odată cu producerea acestei schimbări majore. „Milenialii sunt copiii generaţiei baby boomers şi ai generaţiei X şi se percep ca fiind foarte speciali. Pe de o parte, părinţii X au investit în ei foarte mult, echipându-i cu multe abilităţi: ore de limbi străine, sport, tehnologie etc, lucruri de care ei înşişi nu au beneficiat, fiind aşa-zisa <<generaţie cu cheia de gât>> nu numai în România, ci şi în alte părţi ale lumii. Pe de altă parte, părinţii din generaţia baby boomers şi-au educat copiii în logica <<tu poţi să faci ce vrei>>, <<tu eşti puternic>>, <<tu poţi să-ţi schimbi viaţa>>”, detaliază David. Această diferenţă de percepţie se răsfrânge puternic şi asupra modului în care este abordat locul de muncă.

„Când intră piaţa muncii această generaţie pune problema: <<ce are firma să-mi dea mie>>. În generaţia baby boomers este valabil ce spunea  J.F. Kennedy: <<Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, întreabă ce poţi face tu pentru ea>>. Milenialii gândesc altfel: <<eu sunt o persoană specială şi faptul că lucrez aici constituie un avantaj importantă pentru organizaţie, ce-mi dă firma mie?>>”.

Despre generaţia Z se ştiu puţine, având în vedere că este în formare –fiind persoanele cuprinde între 5 şi 17 ani.

Până în 2025, piaţa muncii este dominată de generaţiile Baby boomers şi X. „Baby boomers sunt angajaţii dedicaţi organizaţiilor, ei gândesc în următorii termeni: <<lucrăm cât trebuie, dacă trebuie să lucrăm 20 de ore lucrăm 20 de ore, nu era o problemă>>. Modelul de angajat din Generaţia X este corporatistul”, precizează David.  Milenialii vin cu o perspectivă foarte diferiă: „Ei muncesc ca să trăiască, nu trăiesc ca să muncească, cum făcea de exemplu generaţia Baby boomers. Generaţia X a fost prima care a vrut echilibru între viaţă şi muncă, iar milenialii duc şi mai departe asta”, arată psihologul.

Pentru mileniali satisfacţia muncii este foarte importantă. „E esenţial pentru ei să meargă cu plăcere la muncă, să fie prieteni cu colegii, să lucreze în echipă. Ei vor ca munca să fie o extensie a vieţii lor, să le aducă satisfacţii”, explică David. De asemenea şi salariul este foarte important pentru ei. „În România munca are o valoare emancipativă puternică, astfel salariul primit trebuie să permită emanciparea. Pentru mileniali nevoia unui salariu mare este dată şi de necesitatea de a menţine condiţiile de emancipare în care au fost crescuţi de părinţii lor”, spune psihologul.

Milenialii sunt o generaţie cu competenţe tehnologice foarte dezvoltate, fiind crescuţi cu computerul şi telefonul inteligent lângă ei, ceea ce face ca utilizarea acestora să fie foarte naturală.  Generaţiile X şi baby-boomers folosesc computerul şi telefonul mobil, dar nu o fac la fel de natural. De asemenea, milenialii sunt, statistic vorbind, mai inteligenţi decât Generaţia X, la fel cum aceasta a fost mai inteligenţă decât generaţia dinainte, precizează specialistul.

„Sunt obişnuiţi să lucreze în echipă, mult mai mult decât generaţia x – care este generaţia indivizilor autonomi. Au nevoie constată de supervizare, să fie un leadership care să fie acolo pentru ei, au nevoie de mentorat, de încurajări, de recunoaşterea valorii. De foarte multe ori, nu-s foarte focalizaţi pe performanţă, adică ei consideră de multe ori că recompensele trebuie să vină pentru simplul fapt că s-au implicaţi în proces, indiferent dacă rezultatul a fost sau nu obţinut. Toate caracteristicile aste vor schimba forţa de muncă”, concluzionează David.

„Firmele din România vor avea o problemă cu milenialii în condiţiile în care problema se va pune în logica acestora: <<eu sunt o valoare, ce poţi tu să-mi oferi mie?>>. Având în vedere că aceştia sunt foarte bine echipaţi, cunosc foarte bine tehnologia, limbi străine şi pot circula în Uniunea Europeană, îşi vor putea găsi foarte uşor un loc de muncă în spaţiul vestic. Firmele româneşti vor trebuie să-şi schimbe cultura organizaţională, dar şi aşa le va fi greu să-i ţină aici, dacă îşi vor găsit un loc de muncă care-i valorizează altfel în spaţiul vestic”, concluzionează David.

Problema cu milenialii români este că deşi sunt o generaţie mai inteligentă decât celelalte şcoala a fost gândită pentru generaţiile X şi baby boomers. Şcoala le transmite mai ales cunoştinţe, ori ei nu au nevoie de cunoştinţe, pentru că le găsesc la un click distanţă pe internet.

Psihologul este de părere că generaţia milenialilor din România nu-şi va putea realiza întregul potenţial din cauza educaţiei pe care au primit-o: „Statistic vorbind milenialii au cel mai ridicat nivel de inteligenţă: sunt mai inteligenţi decât X, care au fost mai inteligenţi decât baby-boomers. Coeficientul de inteligenţă creşte în mod natural cu fiecare generaţie. Problema cu milenialii români este că deşi sunt o generaţie mai inteligentă decât celelalte şcoala a fost gândită pentru generaţiile X şi baby boomers. Şcoala le transmite mai ales cunoştinţe, ori ei nu au nevoie de cunoştinţe, pentru că le găsesc la un click distanţă pe internet. Ei ar fi avut nevoie să cunoască modalitatea de generare a cunoştinţelor astfel încât să poată să producă la rândul lor cunoaştere, ei ar fi avut nevoie de proceduri de gândire critică pentru a putea face diferenţa între cunoştinţele ştiinţifice şi pseudo-cunoaştere. Noi nu i-am pregătit în sensul acesta şi acum le reproşăm tot felul de lucruri: că nu au cultură, că vorbesc limba română greşit, că nu sunt suficient de performanţi şi mă tem că va fi o generaţia care în România nu-şi va folosi potenţialul ridicat de inteligenţă din cauza faptului că educaţia pe care le-am dat-o nu a  fost adaptată profilului lor”, a mai spus psihologul. În ceea ce priveşte generaţia milenialilor, care în mare parte a terminat ciclul de educaţie, puţine se mai pot face în acest sens, însă de o schimbare a sistemului ar putea beneficia generaţia Z.

Potrivit Thomson ISI/Web of Science, Daniel David (43 de ani) este psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări în comunitatea ştiinţifică. Din 2007 este şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca. În ianuarie 2013, a fost numit director responsabil cu cercetarea la faimosul Institut american „Albert Ellis“ din New York. Universitarul este autor al volumului „Profilul psihologic al poporului român“. David este şi prorectorul pentru cercetare, excelenţă şi competitivitate  al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.