Migrenele apar ca urmare a unor schimbări specifice la nivelul creierului care se manifestă prin dureri pulsatorii şi recurente de cap. Statisticile arată că acestea afectează aproximativ un miliard de oameni, în special femei, fiind a treia cea mai comună afecţiune în întreaga lume. Persoanele predispuse către migrene au vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani.
De regulă, un episod migrenos poate dura între 4 şi 72 de ore, devenind, astfel, a şasea cauză a absenteismului în muncă. Numai în Statele Unite, la fiecare 10 secunde o persoană ajunge de urgenţă la spital cu durere puternică de cap.
Migrenele se pot încadra în lista problemelor de sănătate cu care ne confruntăm tot mai des, cauzele fiind regimul de viaţă dezechilibrat şi stresul.
De ce apar migrenele
Cauzele apariţiei migrenelor nu sunt pe deplin cunoscute. Conform celor mai recente studii, acestea ar fi, de fapt, rezultatul unei activităţi anormale a creierului, care, pe termen scurt, afectează vasele de sânge, semnalele nervoase şi produce dezechilibre la nivelul substanţelor din creier. Aproximativ două treimi din cazuri sunt determinate de predispoziţii ereditare.
Migrenele pot fi declanşate de o multitudine de factori, de la cei de ordin hormonal şi până la alimentaţie. Durerile puternice de cap pot fi provocate şi de perioadele prelungite de stres, anxietate, depresie, oboseală, munca în schimburi, hipoglicemie, efortul fizic intens, medicaţie sau alimentaţie. Mulţi pacienţi au observat că migrenele apar atunci când sar peste mese, nu beau suficientă apă sau consumă prea mult alcool sau cafea.
Cea mai mare parte a oamenilor simt durere în tâmple, în spatele unui ochi sau a urechii. Migrenele vin, însă, cu o serie de simptome asociate precum greaţă, stări de vomă, stare de leşin, sensibilitate la lumină, la miros sau la zgomote. În cazuri rare, acestea pot fi însoţite de tulburări de vorbire, vertij, vedere dublă sau slăbiciune musculară.
Tipuri de migrene
În mod tipic, migrenele afectează doar o jumătate a capului şi se desfăşoară în patru etape: prodrom (simptom care precedă sau anunţă apariţia migrenei), aură, cefalee şi postdrom (simptom care persistă după încheierea crizei migrenoase). Majoritatea persoanelor experimentează „migrena comună”, care presupune cefalee neînsoţită de aură. Doar unul din patru oameni suferă de simptome ale sistemului nervos manifestate prin tulburări vizuale, senzoriale, motorii sau verbale. Sunt însă persoane care se confruntă cu migrene însoţite de tulburări de vorbire, vertij, zgomote în urechi sau vedere dublă.
Cum poate fi combătute migrenele
“Aşa cum cauzele apariţiei acestei afecţiuni sunt multiple, la fel este şi tratamentul. Cel mai important pas îl reprezintă diagnosticarea cauzei durerii şi evaluarea acesteia din perspectiva mai multor arii medicale. Multe dintre dureri, inclusiv migrenele, nu sunt o ameninţare imediată pentru sănătate şi pot fi tratate conservator, însă doar în cabinetul medicului specialist se poate pune un diagnostic corect”, spune medicul Ovidiu Palea, specialist în Terapia Durerii, pentru Ce se întâmplă, doctore?!
“Primul pas pe care ar trebui să-l facă pacientul este să se prezinte la medicul neurolog, care va exclude patologii ale creierului din categoria tumori sau anevrisme. Tot medicul neurolog este cel care va diagnostica tipul de migrenă şi va prescrie o schemă terapeutică bazată pe medicamente antialgice, anticonvulsive, stabilizatoare. Dacă tratamentul medicamentos nu dă rezultate, atunci pacientul este evaluat de un medic specialist în Terapia Durerii.
Foarte important este diagnosticul funcţional pe care medicul specializat în Terapia Durerii îl va face, prin diferenţierea între migrenele idiopatice şi nevralgii de Trigemen, nevralgii Arnold, glosofaringiene şi tulburările articulaţiei temporo-mandibulare. În urma diagnosticului funcţional, pacienţii vor fi supuşi unor intervenţii minim invazive, precum ablaţii de nervi ghidate fluoroscopic sau ecografic ori implantarea de electrozi cervicali sau cranieni, care au ca scop inhibarea radicală a simptomului dureros”, adaugă medicul Ovidiu Palea.
Cum pot fi prevenite
Modificarea stilului de viaţă este un factor cheie în înlăturarea migrenelor. O alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, un număr adecvat de ore de somn şi mişcarea în aer liber ajută la creşterea imunităţii şi, implicit, asigură un echilibru la nivelul organismului.
De vină pentru apariţia migrenelor este şi stresul. Situaţiile stresante pot crea suficientă tensiune încât să determine apariţia unei migrene. În acest caz este indicat să se apeleze la tehnici de relaxare sau la serviciile unui psihoterapeut.
Migrenele afectează în special femeile
85% dintre cei afectaţi de migrene sunt femei. În comparaţie cu bărbaţii, durerile resimţite de femei sunt mai intense şi durează mai mult, fiind însoţite şi de simptome, precum greţuri sau vărsături. De multe ori, factorul declanşator îl reprezintă fluctuaţiile de estrogen din corp. Durerile puternice de cap apar, de regulă, cu două zile înainte de menstruaţie şi pot dura şi câteva zile după terminarea perioadei. Sunt însă şi femei care încep să aibă migrene abia atunci când intră la menopauză.
Sursa: www.csid.ro
